Precum îi șade bine oricărui student, am și eu niște pantaloni cu buzunarele rupte, prin care găuri bate vântul. Sau mai pe șleau zis, n-aveam un șfanț în portofel. Exact pe principiul lui Murphy de a funcționa totul pe dos față de cum vrei tu să meargă, câțiva dintre prietenii mei zurlii au decretat: săptămâna asta mergem la mare! Mi-nu-nat! No money, no seaside for me, așa că mă văzusem deja stând îmbufnat acasă în timp ce ei se bronzau, se relaxau sau se distrau, după caz.
Dar cum lucrurile bune li se întâmplă oamenilor geniali, iar eu…să recunoaștem, sunt un geniu de copil, mi-a fost aruncat un colac de salvare chiar de maestrul Mircea Popescu, ce a trimis premiile pentru câștigătorii celei de-a doua ediții a Concursului de Proză Arhiscurtă de pe Trilema. Am a mulțumi pentru asta, dar mai am ceva: bani de dus la mare :D Așa că mâine de dimineață ne urcăm lejer în mașinuțe, conducem lejer până la mare și nu știu voi, dar eu fac o baie cum ajung…Stau la mare până o să înceapă să mă confunde lumea cu un nigerian sau, mai plauzibil, până mi se termină banii.

Pe perioada vacanței nu cred că voi putea accesa internetul prea des (de fapt cred că o să încerc să fac o cură de dezintoxicare de internet), așa că ne mai citim abia peste o săptămână. Știu că statisticile vor arăta, după, de parcă ar fi dat cineva cu bomba atomică în ele, dar munca e muncă și vacanța e vacanță. Iar noi trebuie să știm când să trasăm linia între ele! Promit să revin cu soare în priviri și cu nisip în pantofi…

Morala: fie marea cât de rea, tot mai bună decât Craiova :P

Pe curând, cititorule drag, și stay out of trouble!

Sunt convins că nimeni nu-și va mai aminti de articolul acesta, în care am declanșat război lepșelor. În care mă băteam cu pumnul în piept că nu voi mai efectua nicio leapșă care îmi este dată, ci îmi voi aroga dreptul de a le lua singur. Ei uite că vine ziua în care voi accepta o leapșă, și asta din mai multe considerente. Înainte de a trece la executarea propriu-zisă, voi face o scurtă trecere în revistă a acestor considerente:

1. Am primit-o de la Dana, față de care nu îmi va ajunge o viață de licurici să îi mulțumesc pentru organizarea Craiova Tweet Meet (împreuna cu amicii de la craiova.ro, of course!) și căreia nu îmi permit să îi refuz o astfel de rugăminte.

2. Leapșa are legătură cu muzica, iar cum eu sunt ascultător feroce, abia așteptam să fiu invitat să îmi dau cu părerea pe astfel de teme.

3. Inițiatorul lepșei este nimeni altul decât marele maestru Marius Matache, idolul twitteristelor și bloggerițelor (pentru care are stima mea veșnică) :P

4. Am niște colegi de leapșă remarcabili: Oana, cunoscută drept Pisoiu sau Pisicu, niciodată n-am știut exact; Anda cea ascunsă în Cochilie și Cristi cel la care nu m-am prins încă ce e Empty!

Acum că am explicat de ce execut leapșa, să mă apuc de ea, că mă apucă noaptea la taste! Voi pune 5 videoclipuri a 5 melodii legate de ploaie (românești – alegere proprie) pe care îmi vine să le fredonez atunci când plouă:

1. Cargo – Daca ploaia s-ar opri

2. El Negro – Ploaia

3. Florian Pittis – Ploaia care va veni

4. Spin – Ploaia

5. Hara – Plouă stele

Nu trimit leapșa nimănui. Să o ia cine vrea :)

Morala: Ploaia trece, muzica rămâne…

Pe curând, cititorule drag, și stay out of trouble!

Deși de obicei îmi place să scriu mult și prost – și probabil o voi face și astăzi -, acum voi începe abrupt, cu ceea ce ar fi putut fi chiar morala acestui articol: când gătiți, lăsați internetul deoparte! Altfel o veți păți rău și dureros, exact acolo unde vă doriți cel mai puțin!

De când vara și-a intrat în drepturi, Licuriciu-tată și Licuricea-mamă (știu că nu există cuvântul ăsta, dar chiar nu puteam scrie Licuriciu-mamă) se retrag din ce în ce mai des la căsuța răcoroasă și liniștită pe care o avem mai înspre ieșirea din oraș, lăsând puiul de Licurici (that would be me!) singur în apartament, să-și facă de cap. Până aici totul e roz, totul îmi convine. Problema apare atunci când rezervele de mâncare gătită încep să se împuțineze, iar eu sunt forțat de împrejurări să fac pe chef-ul și să îmi fac de-ale gurii. Noroc cu mama, care se ocupă să-mi mobileze frigiderul cu chestii pe care aș fi capabil să le mănânc crude, fără să necesite preparare (legume, brânzeturi, mezeluri, etc), dar și cu produse ușor de preparat (gen ouă, cârnați).

Acum câteva zile, întorcându-mă eu acasă cam lihnit, mi s-a făcut o poftă incredibilă de cârnați. Dar știți ce poftă?! Dintr-aia de am mușcat o dată dintr-unul crud, înainte să îl scufund în uleiul sfârâitor. Atâta pofta și atâta foamea aveam în mine încât am pus la prăjit 6 cârnați dintr-aia din care de obicei mâncam 3 și mă săturam. I-am pus la prăjit și m-am dus în cameră, la calculator…Și acum nu mai știu ce-am făcut, pe ce siteuri m-a uitat Dumnezeu, cu cine m-am apucat de tăinuit, că nu mi-am amintit deloc de cârnăciorii care se extra-prăjeau singuri și nesupravegheați în tigaie. După o vreme, cam când nu mai rămăsese nimic în tigaie, parcă să zic că mi-a venit un miros care a declanșat un beculeț la tărtăcuță, și fugaaaa la bucătărie!

Mă minunez și acum cum de nu a luat foc toată casa și cum de tigaia a rezistat eroic (trebuie să recunosc să am frecat vreo oră la ea până am adus-o la un standard utilizabil), căci cârnăciorii se pârliseră atât de tare încât, apăsându-i cu furculița, s-au transformat în scrum. Am scos altă tigaie, de data asta sub stricta-mi supraveghere, am pus alți cârnați și am repetat procesul de prăjire, am mâncat (căci deja un șoricel îmi ronțăia în stomac) și am șters toate urmele (spălat, aerisit) până să ajungă părinții acasă.

Există o lecție de viață în orice lucru ce se întâmplă în jurul nostru, iar cea care se desprinde din acest articol ne învață că internetul este bun, dar nu atunci când ai alte treburi de făcut. Bun, mi s-au ars cârnații, dar mi-am făcut alții pentru că s-a putut. Dacă aș fi avut de învățat pentru un examen, iar eu stăteam și pierdeam timpul pe net, exista riscul să pic la examen și poate nu mai aveam o a doua șansă. Dacă aveam o întâlnire importantă, iar eu uitam să plec de acasă la timp, fiind prins în mrejele internetului, cu siguranță iarăși aveam de pierdut. Vouă vi s-a întâmplat vreodată să aveți o mare ratare din cauza internetului sau sunt eu singurul căpiat?

Morala: În jurul nostru se nasc mereu priorități; noi trebuie să știm în ce ordine le dispunem!

Pe curând, cititorule drag, și stay out of trouble!

De mic am știut că cele mai mari pericole din casă sunt ascunse în bucătărie. Cuțite ascuțite, chibrituri, vailing-uri cu făină puse pe dulap, care îți cădeau în cap când deschideai ușile, totul părea malefic în bucătărie. De asta m-am și obișnuit de mic să îmi iau mâncarea repede-repejor pe o farfurie și să fug cu ea în siguranța camerei proprii. Dar astăzi m-au ajuns blestemele bucătăriei…

Era o zi ca oricare alta: m-am trezit târziu, mi-am luat cerealele (pe care, de adormit ce eram, era să le mănânc cu furculița, în loc de linguriță), totul părea în ordine. Nimic suspect pe frontul bucătăriei. Am mai stat ce-am mai stat, am mai făcut ce-am mai făcut, și uite că s-a făcut ora prânzului. Mă îndrept cu pași leneși spre bucătărie, visând la o friptură la grătar cu cartofi prăjiți și un castron mare de salată de varză. Bineînțeles că e doar un vis, căci în bucătărie mă așteaptă ciorba pusă deja în farfurie – o toană de-a mamei mele de a reuni familia în jurul mesei în weekend-uri. Ne așezăm, spunem rugăciunea (glumesc, of course) și începem să sorbim pe trei voci, care mai de care, din ciorbă. Pericolul se apropia fără ca măcar să am idee…

La un moment dat, repetând aproape mecanic gestul de a scufunda lingura în farfurie, de a o scoate pe jumătate plină de verdețuri și pe jumătate cu zeamă și de a o duce la gură, ceva a mers prost. Incredibil de prost! Un stropșor rebel s-a încăpățânat să evadeze din lingură și s-a aruncat în gol de la o înălțime de aproximativ 10 centimetri. De fapt, nu s-a aruncat în gol, ci înapoi în farfurie. Contactul violent cu suprafața ciorbei a creat o reacție și mai violentă din partea ciorbei, care, nervoasă fiind, probabil, mi-a trimis înapoi un strop kamikaze. Drept în ochi! Cum s-ar zice: Punct ochit, punct lovit!

Acum, n-oi fi eu Făt-Frumos, dar vorbește lumea că am ochi frumoși (cu care fur inima fetelor :D) , și cum să nu vrei să păstrezi în siguranță asemenea comoară? Vă dați seama, așadar, cum m-am impacientat când, pe moment, mi-am pierdut vederea. Eram convins că în stropul din ochiul meu se strecurase și un spurcat de leuștean, care nu se mai dădea dus de pe retină. Unde mai adaugi că ciorba mamei, de vară fiind, era și puțin acră, fapt ce m-a făcut să rememorez într-o fracțiune de secundă zeama tuturor lămâilor sau portocalelor care mi-au țintit vreodată ochii. Am început să lăcrimez încetișor (să nu creadă cineva că plâng ca o fetiță :P) până am scos toată ciorba din ochi. Fericirea de după – de neprețuit :D

Morala: Feriți-vă de bucătărie, cele mai mari pericole din casă se ascund acolo!

Pe curând, cititorule drag, și stay out of trouble!

De mileniile de când n-am mai scris eu despre site, Anda și Toto nu au dormit și au adus câteva modificări demne de toată stima la ceea ce-mi place să numesc portalul meu de suflet, craiova.ro. Și pentru că orice muncă ar trebui cel puțin recunoscută, dacă nu și răsplătită, și cum ce altă satisfacție mai mare le-aș putea aduce decât prin laude, m-am gândit să mai fac o recenzie a craiova.ro. Nu voi mai reveni asupra lucrurilor pe care le-am mai menționat o dată aici, ci mă voi axa în general pe noutățile și surprizele cu care ne încântă cei din echipă :) Nu mă voi abține, însă, să semnalez mici neajunsuri, pe acolo pe unde le mai găsesc, și sper ca asta să fie privită ca o tentativă de a aduce portalul cât mai aproape de perfecțiune, și nu ca o critică! Să purcedem, așadar!

- Butonul Adaugă la favorite! Eu sunt mai copilăros de fel, infantil uneori, și îmi place, atunci când am timp liber, să mă mai și joc la calculator. Nu îmi plac jocurile lungi, cele de pe craiova.ro/jocuri fiind perfecte: scurte, amuzante și relaxante (anti-stres). Și mi se întâmpla uneori să găsesc un joc captivant, dar pe care nu-l mai găseam data viitoare când intram pe site. Nu mai e nevoie să vă spun cât m-am bucurat la aflarea veștii că-mi pot pune jocurile preferate la Favorite! FTW!

- Butonul Trimite unui prieten! O altă idee bună, dar cu mici deficiențe în execuție. Revenind la jocurile pe care le-am descoperit pe craiova.ro, am vrut să trimit unul unui amic. Fereastra în care trebuia să trec datele prietenului și restul de informații necesare s-a deschis în spatele pătratului în care era încadrat jocul, împiedicându-mă să completez câmpurile respective. Am făcut și niște printscreenuri pe care le trimit direct la destinatar, fiindcă nu am spațiu să le urc aici.

- deși nu e inestetic, există mult spațiu gol, alb, Acasă, sub Ultimele evenimente adăugate! Propun o rearanjare de tipul următor: Ultimele recenzii și Top contribuitori să rămână în dreapta, iar Horoscop/Utile/Curs Valutar să se mute în stângă, cu tot cu o lățire aferentă pentru a umple spațiul gol. Astfel dispare spațiul alb și se scurtează și pagina.

- secțiunea Utile! Față de ultima dată când am recenzat site-ul, acesta s-a îmbogățit cu secțiunea Utile, care, după cum îi spune și numele, conține informații utile și destul de complete despre instituțiile publice locale.

- secțiunea Contact! Și ea absentă la ultima recenzie, această însorită secțiune ne oferă acum detalii suficiente ca să îi putem stresa pe craiovaro-iști cu orice întrebare ne trece prin cap :) (legată de site, of course)

- newsletter craiova.ro! Dacă ești craiovean, asta e modalitatea să te asiguri că nu pierzi nimic din ce mișcă în orașul tău. De când m-am abonat la newsletter sunt la curent cu evenimentele locale și chiar am ochit câteva interesante pe care sigur le-aș fi ratat altfel. Newsletterul vine lunea, ca să-ți prezinte evenimentele săptămânii care stă să înceapă, și nu e în niciun fel deranjant sau intrusiv.

- deși atrage cititori prin numeroasele concursuri cu premii în invitații la diferite concerte și evenimente, portalul nu reușește să atragă o comunitate închegată și activă. Aș avea câteva idei în această privință. Una ar fi ca userii să fie premiați cu ceva simbolic dacă se loghează zilnic (Ex: Pentru 30 de logări consecutive, userul primește un anumit nr. de puncte sau ceva fizic – breloc, sticker, etc). Dar logarea pe site nu înseamnă neapărat și activitate, așa că o altă soluție ar fi ca fiecare user care scrie cel puțin 5-10 recenzii pe săptămână să participe la o tragere la sorți al cărei premiu să fie o invitație la…ceva (ex: invitație la Modern, la filmul de miercuri de la ora 13 :D) sau să primească automat un anumit nr. de puncte bonus, în afară de cele aferente recenziilor.

Cred că aș mai putea scrie pagini despre craiova.ro, dar mi-ar plăcea să mai vină și alții, în special craioveni, cu idei (de preferat implementabile) de îmbunătățire și ajustare a ceea ce este, zic eu, site-ul de frunte, printre cele mai reprezentative ale orașului nostru :)

Morala: Punem mână de la mână și scoatem niște idei a-ntâia!

Pe curând, cititorule drag, și stay out of trouble!